concepută şi redactată cu ocazia celebrării a 145 ani de la naştere, de Patrick CIOCAN – strănepot al maestrului
Î𝐧 𝟐𝟗 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐬-𝐚𝐮 î𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭 𝟏𝟒𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚ș𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐫ă-𝐬𝐭𝐫ă𝐛𝐮𝐧𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐞𝐮, 𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚-𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐨𝐫, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫, 𝐝𝐢𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫, 𝐩𝐫𝐞𝐨𝐭 ș𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐥𝐮𝐣.
•S-a născut la 29 octombrie 1880 la Pianu de Jos, județul Alba, într-o veche familie preoțească și intelectuală transilvăneană cu tradiție documentată încă din secolul al XVIII-lea. Membrii familiei Bena au deținut de-a lungul timpului, funcții ecleziastice, juridice și culturale importante, fiind considerați parte a aristocrației intelectuale române din Transilvania.
•Mama sa, Rafila Blaga, din Lancrăm, era sora preotului Izidor Blaga, tatăl poetului Lucian Blaga. Astfel, Lucian Blaga era văr primar cu compozitorul Augustin Bena. Cu Lucian Blaga înrudirea era dublă (încrucișată), atât pe linie maternă cât și paternă. Stră-străbunica mamei lui L. Blaga a fost din fam. Bena.
O strămoașă a familiei, Elisafta Bena – căs. cu Oprea Pisoi, a fost bunica Episcopului Vasile Moga~primul episcop ortodox al Transilvaniei, și bunicul Anei Moga, mama lui Lucian Blaga. Stră-străbunicul lui Augustin Bena, preotul Avram Bena, l-a însoțit pe vărul său Vasile Moga la Karlowitz în 1811 unde acesta a fost hirotonit întru Arhireu/ Episcop.
•Tatăl său, preotul Ioan Bena a fost traducător, notar, dascăl și primul dirijor al Corului din Orăștie.
A urmat primele patru clase la Gimnaziul din Sebeș, continuate la Blaj, Brașov și Năsăud, unde a obținut bacalaureatul în anul 1900, devenind cunoscut ca dirijor al corului elevilor cu care a interpretat, printre altele, ”Canțoneta italiană”, compoziție proprie pentru cor bărbătesc pe versuri de Vasile Alecsandri. În anii 1900-1903 a studiat teologia la Sibiu, unde a obținut licența pentru a fi hirotonit preot. Cu o bursă de trei ani a Mitropoliei din Sibiu în 1903 s-a înscris, prin concurs, la Academia Regală de Muzică din Berlin – Charlottenburg (Akademische Hochschule für Musik), unde a studiat compoziția cu celebrul compozitor Max Bruch, devenind elevul său favorit. După absolvire, în 1905, s-a înscris la Conservatorul din București, pentru continuarea studiului muzical.
De la București a revenit la Sibiu, ca profesor de muzică și cântare ajutător (suplinitor) la Teologia din Sibiu, apoi profesor la Școala de Fete a Astrei, Școala de Gospodărie, directorul Uniunii de Cântări din Sibiu și Econom la Teologia din Sibiu. În 1909 a devenit profesor de muzică și cântări dar și profesor de religie la Liceul Grăniceresc din Năsăud (actualul Colegiu Național George Coșbuc).
În 1910 și-a dat definitivatul ca profesor de muzică la Conservatorul din Budapesta.
În 1911, a fost hirotonit la Mitropolia din Sibiu, preot la Parohia ortodoxă din Năsăud – Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae.
•A înființat la Năsăud primul teatru stabil din Transilvania.
S-a căsătorit în 1911 la Năsăud cu Silvia Pop(u) de Năsăud, fiica protopopului Iacob Pop de Năsăud și a Corneliei Lup(u), directoarea “Școlii de fete din Dej”. Pe linie maternă Silvia era nepoata lui Theodor Lupu, nobil de scaun din nobilimea de rang mediu, care a deținut mai multe funcții administrative la Gherla.
Împreună au avut 2 copii: Lucia Bena 1912-1984 -profesoară de pian, Leandru Bena 1914-1945 -arhitect-
În Primul Război Mondial (1916-1918) a fost mobilizat ca preot militar cu grad de căpitan în armata austro-ungară. Pentru activitatea de pe front a primit Medalia Austro-ungară “Crucea trupei Karl” 1916. A colaborat la crearea actualului Imn al Statului Israel, prin armonizarea unei melodii populare româneşti în timpul șederii sale în Galiția.
La data de 28 noiembrie 1918, participă la Adunarea extraordinară a Reuniunii române de cântări din Năsăud unde este desemnat primul pe lista ca reprezentant al Reuniunii pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918. Demn de remarcat este, de asemenea, faptul că soția sa, Silvia Bena, era membră în Adunarea Reuniunii de Cântări. 
Augustin Bena a rămas la Năsăud până după încheierea războiului, când a fost chemat la Cluj de Gheorghe Dima, pentru a se alătura corpului profesoral al nou-înființatului Conservator clujean, precum și pentru a îndeplini funcția de secretar al acestuia.
În 1924 a obținut titlul de doctor în Filozofie și Litere cu teza „Limba română la sașii din Ardeal”.
Din 1925, după moartea lui Gheorghe Dima, Augustin Bena preia conducerea Conservatorului. Ulterior, a fost director și primul rector al Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj, precum și inspector general al învățământului muzical din Regatul României.
A dirijat numeroase concerte pe scena Teatrului și Operei Naționale din Cluj dar și a Ateneului Român.
A fost decorat cu: ”Ordinul Coroana României”, în grad de cavaler”, “Răsplata Muncii pentru Învățământ” clasa I și ”Răsplata Muncii pentru Biserică” clasa I
S-a stins din viață în 1962 la Cluj, în casa unde a trăit, a predat și a creat. A fost înmormântat în Cimitirul Central – zona Grădini din Cluj-Napoca
Moștenirea sa rămâne vie — nu doar în arhive și partituri, ci și în amintirea familiei sale, ca o expresie a demnității, credinței și rafinamentului spiritual românesc.
